Jocuri demult apuse part.1

Vorbeam ieri cu colegii despre jocuri care erau la modă pe vremea Prea Ciuruitului sau în anii imediat următori revoluţiei şi nu mai sunt acum...
Primul lucru despre care îmi aduc aminte este guma TURBO....VAAAAI, deci aveam acasă sertare întregi cu surprize Turbo (sau "acţipilduri", cum le ziceam atunci). Ieşeam în faţa blocului şi începeam să facem tranzacţii, schimbam dubluri, sau ne jucam cu bolţarii "Palmă-Lat" ca să câştigăm surprize, să ne mărim colecţia. Îmi aduc aminte că eram cel mai fericit când îşi schimba vreun vecin plăcuţele de frână la Dacie, că ni le dădea nouă pe cele vechi şi după aia începea jocul. Regulile jocului erau simple:unul arunca plăcuţa şi zicea, de exemplu: "palma pe 20". Şi după aia aruncam toţi ceilalţi, în aşa fel încât între plăcuţa ta şi cea a ăluia să fie o palmă...dacă reuşeai...luai de la el 20 de surprize turbo...
Un alt joc (care îi dispera pe ai mei) era jocul cu tubermanul si cu "gornete". Nu cred că a fost vreun vecin în cartier căruia să nu îi umplem balconul de "gornete". Ne făcuserăm toţi aşa zise "mitraliere" cu 3-4 ţevi.
Lăsând la o parte faptul că jucam fotbal de dimineaţa până seara, pe unde apucam: prin curtea şcolii, în parcare, pe alei, în parcuri, pe stradă...
Dacă Doamne-Fereşte ne sărea mingea în vreo grădină a unui vecin mai nebun care ştiam noi că nu ne-o mai dă inapoi (şi nu aveau părinţii chef de ceartă cu ei), plângeam vreo 2-3 zile, sau pănă îi cumpărau părinţii vreunuia minge...Nu mai vorbesc de geamuri sparte, de caroserii îndoite, chestii din cauza cărora mâncam bătaie de la părinţi, că îi puneam la cheltuieli grele...deh, erau geamurile scumpe...

Oameni care mă enervează part 3

Şi ăsta e finalul...
O altă categorie de oameni care ma enervează (a se înţelege...DISPERĂ) sunt ăia care bârfesc!!!!!
Ce pula mea, fraţilor, voi nu aveţi viaţă personală?! Dacă aveţi ceva cu mine, spuneţi-mi-o în faţă...Nu îmi place deloc să aflu de pe la alţii...şi de parcă asta nu ar fi de ajuns, aflu lucruri noi despre mine...
Cum că i-aş fi tras-o nu ştiu cui, cum că aş fi mâncat bătaie de la nu ştiu cine în ultima vreme, cum că m-aş fi îmbătat la nu ştiu care chef...
Hai să o luăm logic şi cronologic...
Pentru cultura voastră generală:
1.E treaba mea cui o trag
2.Nu am luat bătaie de la nimeni în ultima vreme (excepţie făcând aici, George, care mă bate la table pe unde apucă...şi nu m-ar deranja că mă bate, mă deranjează că el habar nu are să joace, dar despre asta....altă dată)
3.Nimeni, repet NIMENI, nu m-a văzut vreodată beat în aşa hal să nu mai ştiu de mine...
Aşa că...pentru cei care o să continue să vorbească căcaturi despre mine:SUGEŢI P*|@!!!
Iar pentru toţi ceilalţi: VĂ PUP si VĂ RESPECT!!!

Oameni care mă enervează part 2

O altă categorie de oameni care mă enervează sunt ăia care stau pe invisible...
Măh, înţeleg că eşti foarte ocupat, dar în momentul ăsta au apărut o groază de programe/site-uri care îţi arată statusul real al unei persoane(de ex.http://www.imvisible.ro/, că pe ăsta îl folosesc eu) şi nu văd rostul pentru care să stai pe invisible...
AAAAAH...sunt unii care zic că ei stau pe invisible că îi vede şeful la serviciu...Fraţilor, aveţi două alternative:
1. Să staţi pe invisible numai pentru şef (că se poate face chestia asta) şi vă rugaţi la Doamne-Doamne să nu vă facă şeful vreo vizită prin birou;
2. Să NU mai intraţi pe mess de la serviciu;
Pentru cei care spun că intră pe mess ca să trimită diferite chestii pe mail, îi sfătuiesc să folosească adresa de E-MAIL.
Vă pup!!!

Oameni care mă enervează part 1

Şi pe mine, mă enervează diferiţi oameni...(Cred că nu sunt singur)
Un exemplu concludent de oameni sunt ăia care îţi zic una şi fac alta...Ca să dau un exemplu...am eu nişte aşa zişi colegi care, acum trei ani, s-au jurat pe toţi morţii lor că or să vină să mă vadă pe mine cum îmi depun eu jurământul faţă de ţară..."Bă, frate, nu se pune problema să lipsim tocmai noi de la tine de acolo". Pula mea, păi credeţi că i-a mai văzut cineva?!
Altă categorie de oameni care nu îmi sunt pe plac sunt ăia care îţi împrumută lucruri şi după aia "uită" să ţi le returneze (sau, mai bine zis, şi le însuşesc ca şi cum ar fi ale lor). De exemplu, împrumuţi cuiva o carte (sau o colecţie foarte impresionantă de reviste) pe care, atunci când constaţi că îţi trebuie, persoana respectivă s-a făcut că plouă..."Bă, frate, ştii că nu o am aici, cred că am dus-o pe la ţară"/"A luat-o şi frate-meu să se uite pe ea". Şi te ţine aşa cu vrăjeala vreo 4-5 ani până când, speră el, tu o să uiţi că i le-ai dat...Pula mea, EU NU SUNT OMUL CARE SĂ UITE CHESTII DIN ASTEA!!!!!!! Dacă ai impresia că am uitat că am ceva pe la tine, ţi se pare...Doar că nu am nevoie deocamdată de ceea ce ţi-am împrumutat!!!
Acest post va avea, în curând, o continuare...până atunci, însă: VĂ PUP!!!